Si apoi...

Pozitii spatiale

Pozitia aparatului fono-articulator pentru emisia sunetelor limbii române

Toate vocalele sunt sunete sonore care se formează prin vibrarea corzilor vocale, prin ridicarea vălului palatin

oprindu-se scurgerea aerului prin fosele nazale.

Vocala A – vocală deschisă, nelabializată centrală ; se pronunţă cu o deschidere a maxilarelor de cca 10 mm,

limba este uşor retrasă şi apropiată de planşeul bucal.

Vocala E – vocală medie , nelabializată anterioară ; se pronunţă cu o deschidere a maxilarelor de cca 5 mm iar

vârful limbii este sprijinit de incisivii inferiori cu partea dorsală uşor ridicată.

Vocala I – vocală închisă, nelabializată centrală ; se pronunţă cu o deschidere a maxilarelor de cca 3-4 mm ,

comisurile labiale sunt retrase lateral , vârful limbii este sprijinit de incisivii inferiori iar partea posterioară

este încordată şi ridicată spre palat.

Vocala O – vocală medie, labializată, posterioară ; se pronunţă cu o deschidere a maxilarelor de cca 8 mm ,

buzele sunt uşor rotunjite iar limba este retrasă în fundul cavităţii bucale.

Vocala U – vocală închisă, labializată, posterioară ; se pronunţă cu o deschidere a maxilarelor de cca 3mm şi

partea posterioară a limbii ridicată.

Vocala Ă – vocală medie, nelabializată, centrală ; se pronunţă cu deschiderea maxilarelor de cca 7 mm, vârful

limbii fiind uşor retras în fundul cavităţii bucale.

Vocala Î – vocală închisă, nelabializată, centrală ; se pronunţă cu maxilarele mai apropiate, cca 2 mm,

comisurile labiale sunt retrase în părţi iar partea posterioară a limbii este încordată şi ridicată spre palat.

Emiterea corectă a consoanelor

Consoana S – consoană fricativă, dentală, surdă

Poziţia aparatului fono-articulator în timpul emisiei sunetului S : buzele întinse, maxilarele uşor deschise ;

vârful limbii lăţit se sprijină în spatele incisivilor inferiori; partea anterioară a limbii formează un mic jgheab

prelungit prin care iese aerul şi se emite sunetul „S”

Consoana Z – consoană fricativă, dentală, sonoră

Poziţia aparatului fono-articulator în timpul emisiei sunetului Z : se procedează ca şi la emiterea sunetului S

cu diferenţa că se adugă vibrarea corzilor vocale

Consoana Ţ : consoană semioclusivă, dentală, orală, surdă

Poziţia aparatului fono-articulator în timpul emisiei sunetului Ţ: vârful limbii se sprijină în spatele

incisivilor inferiori; partea mediană a limbii împinge tare în alveolele superioare. Limba este ca un pod; se

emite ts cât mai apropiat şi din ce în ce mai repede.

Consoana Ş – consoană fricativă, anteropalatală, orală, surdă

Poziţia aparatului fono-articulator în timpul emisiei sunetului

Consoana B – consoană oclusivă, labială, orală, sonoră

Consoana P – consoană oclusivă, labială, orală, surdă

Consoana M – consoană oclusivă, nazală, sonoră

Poziţia aparatului fono-articulator în timpul emisiei sunetelor B, P, M:

Buzele sunt strâns lipite ; suflul puternic deschide brusc buzele cu o mişcare de coborâre a mandibulei,

producând un sunet exploziv la P ; la sunetul B buzele sunt mai strânse iar explozia produsă prin desprinderea

acestora este mai slabă.

Consoana T : consoană oclusivă, dentală, orală, surdă

Consoana D : consoană oclusivă, dentală, orală, sonoră

Consoana N : consoană oclusivă, dentală, nazală , sonoră

Poziţia aparatului fono-articulator în timpul emisiei sunetelor T, D, N: buzele şi dinţii sunt în dependenţă de

sunetul următor; limba este puţin încovoiată, cu partea anterioară alipită strâns de alveolele superioare, vârful

limbii atinge dinţii de sus iar părţile laterale ale limbii sunt alipite de măselele anterioare. Aerul expirat trece

printre limbă şi alveole formând sunetul T ; când se produce vibrarea coardelor vocale se emite sunetul D.

Când coardele vocale vibrează iar cerul moale al gurii este coborât , aerul trece liber prin nas, limba se

dezlipeşte.

 Poziţia aparatului fono-articulator în timpul emisiei sunetului Ş : buzele sunt rotunjite şi scoase puţin

înainte; maxilerele uşor întredeschise ; vârful limbii, lat, se ridică în spatele gingiei de sus, fără să atingă cerul

tare al gurii formând astfel o îngustare prin care se scurge jetul de aer.

Consoana J – consoană fricativă, anteropalatală, orală, sonoră

Poziţia aparatului fono-articulator în timpul emisiei sunetului J : buzele sunt rotunjite şi scoase puţin înainte;

maxilerele uşor întredeschise ; vârful limbii, lat, se ridică în spatele gingiei de sus, fără să atingă cerul tare al

gurii formând astfel o îngustare prin care se scurge jetul de aer. La trecerea jetului de aer prin cavitatea formată

se produce vibrarea corzilor vocale.

Sunetul ( grupul de sunete ) CE , CI ,GE , GI – consoană semioclusivă, anteropalatală, orală

Poziţia aparatului fono-articulator în timpul emisiei sunetelor CE, CI, GE, GI : buzele sunt uşor rotunjite şi

împinse în fata.

Consoana N : consoană oclusivă, dentală, nazală , sonoră

Poziţia aparatului fono-articulator în timpul emisiei sunetelor T, D, N: buzele şi dinţii sunt în dependenţă de

sunetul următor; limba este puţin încovoiată, cu partea anterioară alipită strâns de alveolele superioare, vârful

limbii atinge dinţii de sus iar părţile laterale ale limbii sunt alipite de măselele anterioare. Aerul expirat trece

printre limbă şi alveole formând sunetul T ; când se produce vibrarea coardelor vocale se emite sunetul D.

Când coardele vocale vibrează iar cerul moale al gurii este coborât , aerul trece liber prin nas, limba se

dezlipeşte de alveole şi se produce sunetul N.

Consoana B – consoană oclusivă, labială, orală, sonoră

Consoana P – consoană oclusivă, labială, orală, surdă

Consoana M – consoană oclusivă, nazală, sonoră

Poziţia aparatului fono-articulator în timpul emisiei sunetelor B, P, M:

Buzele sunt strâns lipite ; suflul puternic deschide brusc buzele cu o mişcare de coborâre a mandibulei,

producând un sunet exploziv la P ; la sunetul B buzele sunt mai strânse iar explozia produsă prin desprinderea

acestora este mai slabă.

Scoala de vara AITA

Scoala de vara AITA

In lunile de vara, cand distractia este la mare cinste, AITA va invita la workshopuri si activitati de mare exceptie pentru copii isteti si petrecareti.
Sunt invitati sa participe copii cu varsta cuprinsa intre 4 si 6 ani.

Perioada scolii de vara: in saptamana 9 – 13 iulie, intre orele 9.00 – 12.00

Fiecare zi va avea un anumit specific, in care vom petrece afara in curte, si la mansarda. Vom avea activitati de explorare, de gimnastica si sport, arta, experiment, dezvoltare personala, dans si petrecere cu clovni. Vom gati, vom cauta comori, vom hrani animale adevarate, vom planta flori si vom lucra gradina, si mai ales vom dansa si ne vom distra.

Luni – Cine sunt eu? Cine esti tu?

Marti – Arte, teatru si spectacol

Miercuri – Marea,  vanatoare de scoici.

Joi – Lumea animalelor.

Vineri – Dinozaurii contemporani si petrecerea cu clovni.

Prerechizite: activitatile vor necesita un grad mare de implicare din partea copiilor, de aceea pentru buna desfasurare, copii vor trebui sa poata comunica verbal in propozitii si fraze, sa poata sta la cerere pe scaun 15 minute si sa indeplineasca cerinte, sa poata sa imite si sa stea la un loc cu alti copii si adulti in grup de 12 persoane (copii si adulti).

Grupul va fi format din 8 copii – coordonati de 4 adulti.  Coordonator grup: psiholog Diana Tudorache

Taxa de participare pentru modul: 500 lei

Inscrieri la asociatia.aita@yahoo.com ; 0753 055852